Dictionar

Rezultate secundare (Azeotrop.):

Azeotrop, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. azéotrope)

1. care prezintă azeotropism; azeotropic.


Azeotropic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. azéotropique)

1. care fierbe la o temperatură fixă păstrând o compoziție fixă; azeotrop.


Azeotropie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. azéotropie)

1. (chimie) proprietatea unui amestec de substanțe lichide de a nu păstra proprietățile individuale ale corpurilor care intră în componența sa; condiția de a fi azeotropic; azeotropism.


Azeotropism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. azéotropisme)

1. proprietate a unui amestec de lichide de a fierbe la o temperatură constantă pentru o anumită presiune, degajând vapori cu aceeaşi compoziţie ca şi lichidul din care provin; azeotropie.


Azeotrop, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. azéotrope)

1. care prezintă azeotropism; azeotropic.


Azeotropic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. azéotropique)

1. care fierbe la o temperatură fixă păstrând o compoziție fixă; azeotrop.


Azeotropie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. azéotropie)

1. (chimie) proprietatea unui amestec de substanțe lichide de a nu păstra proprietățile individuale ale corpurilor care intră în componența sa; condiția de a fi azeotropic; azeotropism.


Azeotropism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. azéotropisme)

1. proprietate a unui amestec de lichide de a fierbe la o temperatură constantă pentru o anumită presiune, degajând vapori cu aceeaşi compoziţie ca şi lichidul din care provin; azeotropie.