Dictionar

astringent

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT adstringens; stypticus; acerbus
2. FR astringent; styptyque; acerbe; âpre
3. EN astrigent; styptic
4. DE herb; zusammenziehend
5. RU терпкий; вяжущий
6. HU összehúzó
 

astringent, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. astringent, lat. astringens)

1. (substanță, medicament) care produce contractarea țesuturilor animale, care combate secrețiile exagerate; care diminuează secrețiile și tonifică țesuturile.
2. I. care face gura pungă; (înv.) stifos.
3. II. substanță chimică sau vegetală având proprietatea de a strânge țesuturile; stiptic.
 

astringență

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. astringence)

1. proprietate a unor substanțe astringente.
2. proprietatea anumitor substanțe de a produce o senzație de contracție a mucoaselor bucale.
 

acefalogastru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. acephalogaster)

1. monstru care prezintă acefalogastrie.
 

achilie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. achylie)

1. absența acidului clorhidric și a pepsinei din sucul gastric.
 

aciditate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acidité, lat. aciditas)

1. calitatea de a fi acid.
2. ~ (gastrică) = cantitatea de acid a sucului gastric; ~ a solului = însușirea solului spălat de baze de a se comporta ca un acid slab.
 

aclorhidrie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. achlorhydrie)

1. (med.) stare în care nivelul de acid clorhidric din lichidul gastric (esențial pentru digestie) este absent; anaclorhidrie.
 

aerofagie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. aérophagie)

1. înghițire inconștientă de aer, deglutiție exagerată a aerului care pătrunde odată cu alimentul în esofag și stomac.
2. (med.) tulburare caracterizată prin intrarea aerului în esofag și stomac; aerogastrie.
 

albumoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. albumose)

1. polipeptidă solubilă în apă, în timpul digestiei gastrice ca rezultat al acțiunii pepsinei asupra protidelor.