Dictionar

Rezultate secundare (Bac):

Abac

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)

1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele.

2. tabel sau diagramă care permite rezolvarea rapidă a unor calcule.

3. (matematică) diagramă sau grafic care oferă, prin lectură simplă, rezolvarea aproximativă a unei probleme numerice; nomogramă.


Antitabac

Parte de vorbire: adj. inv.
Origine: (fr. anti-tabac, antitabac)

1. care luptă împotriva consumului de tutun, împotriva fumatului; antitabagic.

2. care distruge mirosul de tutun.


Bac 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bac)

1. platformă plutitoare care serveşte la transportul de oameni, animale şi vehicule peste un curs de apă.

2. cuvetă, bazin.

3. avion echipat pentru transportul automobilelor şi al pasagerilor lor.

4. recipient de sticlă, metal sau ebonită, pentru depunerea unui lichid.

5. parapet amenajat pentru cultura plantelor pe un substrat.


Bac 2

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Backe)

1. piesă cu ajutorul căreia se fixează obiectele de prelucrat la menghină, la filieră etc.

2. piesă în care se fixează vârful bocancului de schiuri.

3. instalaţie pentru iniţierea şi perfecţionarea canotorilor, caiaciştilor şi canoiştilor.


Bac 3

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bac)

1. carte fără valoare (la jocul de maca).

2. (fam.) bacalaureat.


Bacă

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. bacca)

1. fruct cărnos, cu pieliţă subţire şi cu miezul zemos (reprezentanți: agrișa, coacăza).

2. boabă.


Abacă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)

1. (arhitectură) partea superioară a capitelului unei coloane; placă de piatră care formează partea superioară a capitelului unei coloane și pe care se sprijină arhitrava.

2. (matematică) sistem de linii înscrise într-un plan, care corespund unei ecuații; nomogramă.

3. (fizică) reprezentare geometrică și algebrică a unui spectru luminos

4. (var.) (s.n.) abac.


Abacterian, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abactèrien, cf. grec. a „fără” + bakterion „bastonaș” )

1. care nu conține, care este lipsit de bacterii.

2. (antonim) bacterian.


Abacteriemic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abactériémique)

1. (med.) care nu conține bacterii, pentru sângele unui bolnav.

2. (despre boli) care nu prezintă microbi în sângele circulant.

3. (antonim) bacteriemic.


Abil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. habile, lat. habilis)

1. care are multă pricepere manuală; îndemânatic.

2. care execută (ceva) cu pricepere și competență; dibaci, priceput.

3. (fig.) care dovadă de viclenie și ingeniozitate; care este descurcăreț, șmecher.

4. (jur.) care îndeplinește condițiile cerute de lege pentru a exercita un anumit drept.

5. (antonime) inabil, neîndemânatic, nepriceput, stângaci.


Abilitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. habilité, lat. habilitas)

1. calitatea de a fi abil; dexteritate; pricepere, dibăcie.

2. (jur.) aptitudine legată de a face ceva.

3. (la pl.) (depr.) tertipuri, șmecherii, şiretlicuri.

4. (antonim) inabilitate.


Acantă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acanthe, lat. acanthus, gr. akantha)

1. plantă erbacee decorativă, cu frunze mari, penate, grupate în formă de spic.

2. motiv decorativ, care stilizează frunza acestei plante.

3. apofiza spinoasă a vertebrelor.