Dictionar

bacterie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bactérie)

1. organism unicelular microscopic, forma cea mai primitivă de structură celulară.
 

arheobacterie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (cf. fr. archéobactérie)

1. (biologie) microorganism unicelular procariot, considerat odată greșit ca bacterie, cunoscut pentru capacitatea sa de a trăi în condiții extreme.
 

azotobacterie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. azotobactérie)

1. (biol.) bacterie aerobă, heterotrofă, care fixează în sol azotul atmosferic, transformându-l în azot organic.
2. (var.) azotobacter.
 

bacteriemic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (cf. fr. bactériémique)

1. (medicină) legat de bacteriemie, de prezența bacteriilor în sânge.
2. (despre boli) care prezintă microbi în sângele circulant.
3. (antonim) abacteriemic.
 

bacteriemie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bactériémie)

1. prezenţa unor bacterii în sânge.
 

enterobacterie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. entérobactérie)

1. germen saprofit în tubul digestiv al omului şi al unor mamifere.
 

fotobacterie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. photobactérie)

1. bacterie care reacționează la lumină ca o bacterie luminiscentă; bacterie fosforescentă.
 

abacteriemic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. abactériémique)

1. (med.) care nu conține bacterii, pentru sângele unui bolnav.
2. (despre boli) care nu prezintă microbi în sângele circulant.
3. (antonim) bacteriemic.
 

acetobacter

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. acetobacter)

1. bacterie nepatogenă care transformă alcoolul în acid acetic.
 

agar-agar

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. agar-agar, germ. Agar-Agar)

1. substanţă gelatinoasă extrasă din unele alge roşii marine: geloză.
2. substanţă mucilaginoasă folosită la prepararea substraturilor nutritive consistente pentru culturile bacteriene, extrasă din unele alge marine roşii.
 

amilobacter

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amylobacter)

1. bacterie anaerobă care atacă amidonul, zahărul şi celuloza, producând acidul butiric.
 

azotobacter

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. azotobacter)

1. bacterie aerobă care asimilează azotul atmosferic, pe care îl transformă în azot organic.
 

BACTERI(O)-, -bacter

Parte de vorbire:  afix  
Etimologie: (fr. bactéri/o/-, -bacter, cf. gr. bakteria „bastonaş”)

1. „bacterie”.