Dictionar

bacteriemic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (cf. fr. bactériémique)

1. (medicină) legat de bacteriemie, de prezența bacteriilor în sânge.
2. (despre boli) care prezintă microbi în sângele circulant.
3. (antonim) abacteriemic.
 

abacteriemic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. abactériémique)

1. (med.) care nu conține bacterii, pentru sângele unui bolnav.
2. (despre boli) care nu prezintă microbi în sângele circulant.
3. (antonim) bacteriemic.
 

sepsis

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. sepsis, cf. grec. σῆψις „putrefacție”)

1. (medicină) inflamație generală și violentă a organismului ca răspuns la o infecție bacteriană; șoc bacteriemic.
 

bacteriemic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (cf. fr. bactériémique)

1. (medicină) legat de bacteriemie, de prezența bacteriilor în sânge.
2. (despre boli) care prezintă microbi în sângele circulant.
3. (antonim) abacteriemic.