Dictionar

algobacterii

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. algobactéries)

1. bacterii acvatice autotrofe înrudite cu cianoficeele.
 

micobacterii

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mycobactéries)

1. bacterii care au unele asemănări cu ciupercile.
 

mixobacterii

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. myxobactéries)

1. grup de bacterii asemănătoare unor ciuperci, cu aspect de mucozități.
 

nitrobacterii

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. nitrobactéries)

1. bacterii aerobe din sol care oxidează nitriții, transformându-i în nitrați.
 

abacterian, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. abactèrien, cf. grec. a „fără” + bakterion „bastonaș” )

1. care nu conține, care este lipsit de bacterii.
2. (antonim) bacterian.
 

abacteriemic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. abactériémique)

1. (med.) care nu conține bacterii, pentru sângele unui bolnav.
2. (despre boli) care nu prezintă microbi în sângele circulant.
3. (antonim) bacteriemic.
 

acidorezistent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acido-résistant)

1. care prezintă acidorezistență.
2. se referă la bacteriile care nu se decolorează nici sub acțiunea acizilor puternici, nici sub acțiunea alcoolului.
 

acidorezistență

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. acido-résistance)

1. rezistență a unor materiale, corpuri etc. la acțiunea agresivă a acizilor.
2. proprietate a unor bacterii colorate cu anilină de a rezista la acțiunea decolorantă a acizilor.
 

actinomicetale

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. actinomycétales)

1. ordin de bacterii ramificate, amintind de ciuperci.
 

actinomicete

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. actinomycètes)

1. pl. grup de microorganisme unicelulare cu caractere intermediare între bacterii și ciuperci.