Dictionar

balestră

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. balestra)

1. balistă.
2. salt, fandare la scrimă.
 

arbalestră

Parte de vorbire:  s.f. (înv.)  
Etimologie: (fr. arbalèstre)

1. armă de aruncat săgeți sau proiectile, asemănătoare cu un arc orizontal; arbaletă, (înv.) arcubalistă.
 
 

balistă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. balista, fr. baliste)

1. (în antichitate) mașină de război pentru aruncarea de bolovani, sulițe, proiectile etc. asupra dușmanului; catapultă.
2. balestră.