Dictionar

Rezultate secundare (Banc):

Banc 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. banc)

1. depunere de aluviuni, nisip, pietriş şi nămol pe fundul mărilor, lacurilor şi al fluviilor.

2. aglomerare de peşti marini, în care predomină o anumită specie.


Banc 2

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. banc)

1. postament, suport care susţine o maşină-unealtă.

2. masă de atelier pe care se fixează piesele de prelucrat.

3. instalaţie pentru încetarea puterii motoarelor.

4. scândură transversală la bărci, ca scaun pentru cei care trag la rame.


Banc 3

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Bank)

1. numele unui joc de cărţi.

2. (fam.) glumă ieftină; anecdotă.


Bancă 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. banca, fr. banque)

1. instituţie financiară care efectuează operaţii de plată şi de credit.

2. ~ de emisiune = instituţie care are dreptul emită bancnote; bilet de ~ = bancnotă.

3. ~ de date (sau de informaţii) = instituţie specializată în stocarea şi furnizarea de informaţii prelucrate cu ordinatorul; ~ de organe = serviciu într-un spital care conservă organe anatomice în vederea utilizării lor pentru transplant.


Bancă 2

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Bank)

1. (la jocul de cărţi) banii puşi în joc de cel ce ţine jocul.


Bancă 3

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. banc, germ. Bank)

1. piesă de mobilier, cu sau fără rezemătoare, pe care pot şedea deodată mai multe persoane.

2. scaun cu pupitru pe care stau elevii în clasă.

3. a sta în ~a sa = a fi neutru, a sta oasiv, indiferent.


Acreditiv

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accréditif, germ. Akkreditiv)

1. modalitate de plată în practica comercială prin care banca cumpărătorului, se obligă a plăti vânzătorului, direct sau prin intermediul unei bănci corespondente, o anumită sumă de bani.

2. sumă de bani depusă de cineva la o casă de economii şi consemnaţiuni; înscris care certifică o asemenea depunere.


Adresabilitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (adresabil + -itate)

1. grad de solicitare.

2. calitatea de a se adresa unei mase largi.

3. caracterul a ceea ce poate fi adresat.

4. (marketing) capacitatea de a ajunge la un individ sau grup specific în timpul unei campanii.

5. (informatică) capacitatea de adresare a unui banc de memorie.


Agiotor

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. agioteur)

1. persoană care face agiotaj; agent de bursă.

2. bancher specializat în comerțul cu titluri publice la începutul secolului al XVIII-lea.


Analist, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. analyste)

1. specialist în analiza matematică, informatică, economică, psihologică etc.

2. (psihanaliză) persoană care efectuează o analiză; psihanalist.

3. (inform.) ~ programator = specialist care selectează metodele de utilizat pentru a rezolva o problemă pe computer.

4. (economie) ~ financiar = specialist angajat de bănci, societăți financiare sau persoane fizice, care este însărcinat cu studierea documentelor financiare emanate de companii pentru a trage concluzii despre solvabilitatea acestora, perspectivele acestora și mișcarea titlurilor lor în bursă.


Angajament

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. engagement)

1. obligaţie luată de cineva din proprie iniţiativă; promisiune solemnă.

2. obligaţie asumată în scris de o întreprindere faţă de bancă.

3. angajare a cuiva într-un loc de muncă.

4. punere a pucului sau a mingii în joc.


Asdic

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. asdic, acronim engl. Allied Submarine Detection Investigation Committee)

1. aparat de detectat submarinele, precum şi bancurile de nisip submarine, bancurile de peşti et cetera, prin ultrasunete; sonar.