Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coupon)
1. parte a unui titlu de rentă, a unei acţiuni bancare etc. pentru încasarea dividentelor, a dobânzilor la scadenţă.
2. parte detaşabilă a unui bilet care conferă deţinătorului un anumit drept.
3. bucată rămasă dintr-un val de pânză sau de stofă.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. débloquer)
1. a înlătura obstacolele de pe o cale de comunicaţie; a degaja.
2. a despresura (o cetate asediată, un port blocat etc.).
3. a desţepeni (maşini, aparate).
4. a scoate de sub blocare bani, valori bancare.
5. a scoate din cadrele active ale armatei (ofiţeri), a pensiona înainte de vreme (funcţionari).
Parte de vorbire: s.
Origine: (euro1- + piaţă)
1. denumire generică dată pieţelor de capital, pe care se efectuează depuneri bancare şi împrumuturi în eurodolari.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. flux, lat. fluxus)
1. creștere periodică a nivelului apei mărilor și oceanelor sub influența mișcării de rotație a Pământului și a atracției Lunii și a Soarelui.
2. (fig.) mare cantitate, revărsare, creștere, șuvoi, val.
3. (fiz.) curent, mișcare de particule.
4. ~ luminos = energie radiantă emisă de un izvor de lumină într-o unitate de timp; ~ electric = produs dintre inducția electrică și aria suprafeței perpendiculare pe ea pe care o străbate; ~ magnetic = totalitatea liniilor de forță care trec printr-un corp oarecare.
5. ~ tehnologic = succesiunea operațiilor într-un proces tehnologic.
6. ~ de informație = ansamblu de date, informații și decizii necesare desfășurării unei anumite operații sau activități; raportul dintre cantitatea de informație și timpul în care ea este transmisă.
7. ~ de capital = transformarea, circulația unor fonduri bănești dintr-o țară în alta, ca urmare a efectuării de operații de decontare, împrumuturi sau transformări de depozite bancare.
8. circulație continuă și uniformă a unui lichid (sânge, sevă).
9. pulbere folosită în sudura automată.
Parte de vorbire: s.
Origine: (forfeta)
2. modalitate de finanţare a comerţului exterior care foloseşte combinat mai multe tehnici bancare bazate pe operaţii de scontare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. lobby)
1. sală de așteptare; (spec.) sală principală a clădirii unei bănci, unde se fac operațiile bancare; tranzacțiile făcute în această sală.
3. (fig.) grup de persoane care influențează, din afară, prin diferite discuții, hotărârile unui parlament.