baschetbal

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl., fr. basket-ball; din engl. basket „coș” + ball „minge”)

1. sport care opune două echipe de cinci jucători, care se străduiesc în timpul foarte scurt (30 de secunde) în care o echipă are dreptul de a păstra mingea, să marcheze puncte prin aruncarea mingii în coșul echipei adverse; baschet.
2. (var.) (înv.) basket-ball.

baschetbalist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (baschetbal + -ist)

1. sportiv care joacă baschet; jucător de baschet.

baschet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl., fr. basket)

1. s. n. joc sportiv între două echipe a câte 5 jucători, în care mingea se aruncă într-un coş fixat de un stâlp pe terenul echipei adverse; baschetbal.
2. s. m. pl. încălţăminte de sport asemănătoare unor ghete de pânză cu talpă groasă.

coşgheter

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (coş, după golgheter)

1. baschetbalist care înscrie cele mai multe puncte într-o etapă, într-un campionat.