Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. baconisme)
1. filozofia lui Francis Bacon, care, combătând scolastica şi metoda deductivă, a pus bazele metodei inductive moderne.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. fondateur)
2. I. care a participat la creație, la întemeierea a ceva; care constituie baza a ceva.
3. (despre o societate, un club etc.) membru ~ = unul dintre membrii care au contribuit la constituirea acesteia.
4. II. cel care a luat inițiativa de a crea, de a organiza (ceva); cel care a întemeiat, a pus bazele a ceva; întemeietor; ctitor.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. fonder, lat. fundare)
1. a pune bazele, a realiza fundaţia.
2. a întemeia afirmaţii, teorii etc. pe argumente, pe probe; a înfiinţa, a institui.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (it. impostare)
1. a aranja, a organiza bazele, structurile unei construcţii, ale unei lucrări.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. initier, lat. initiare)
1. tr. a primi (pe cineva) în rândul celor care practicau un anumit cult.
2. a îndruma în practica unei religii.
3. a începe, a pune bazele unei activităţi etc.
4. tr., refl. a da cuiva, a căpăta cunoştinţele necesare într-o ştiinţă, artă, meserie etc.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. instauration)
1. acțiunea de a instaura și rezultatul ei; instaurare.
2. acțiunea de a pune bazele unui regim, unui sistem politic, unui guvern etc.
3. acțiunea de a introduce pentru prima oară un obicei, o modă etc.