Rezultate secundare (Bazică;):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. alcalin)
1. (despre substanţe) cu reacţie bazică; bazic.
2. metale ~e = metale care prin oxidare produc alcalii; medicamente ~e = medicamente care conţin alcalii, în tratamentul acidităţii gastrice.
3. (despre ape, soluri) care conţine săruri de sodiu şi de potasiu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cyanine)
1. materie colorantă albastră, bazică, folosită ca sensibilizator fotografic pentru radiaţiile infraroşii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. corrosion)
1. degradare chimică a metalelor sub acţiunea substanţelor de natură acidă sau bazică.
2. eroziune a suprafeţei rocilor sub acţiunea chimică a soluţiilor apoase.
3. (fig.) distrugere progresivă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. dunit)
1. rocă bazică vitroasă, cu o mare densitate şi rigiditate, alcătuită din olivină.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. margarique)
1. acid ~ = acid din grăsimi prin tratarea acestora cu o substanţă bazică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. nucléine)
1. proteidă rezultând din unirea acidului nucleic cu o proteină bazică în nucleul celular; nucleoproteidă.