argon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. argon)

1. gaz inert, incolor și inodor, folosit la umplerea becurilor și a tuburilor luminescente.

candelabru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. candélabre, lat. candelabrum)

1. suport pentru lumânări sau becuri, suspendat pe tavan.

eclipsă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. éclipse, lat. eclipsis, gr. ekleipsis)

1. dispariție parțială sau totală a imaginii unui astru, ca urmare a interpunerii altui astru între acesta și observator, sau a intrării lui în conul de umbră a altui corp ceresc.
2. (mar.) intermitență a luminii unui far sau a unei geamanduri luminoase.
3. instalație de semnalizare prin becuri electrice așezate pe catargul navelor.
4. (fig.) dispariție sau trecere în umbră temporară a unei persoane, a unui lucru.
5. întunecare, pierdere temporară a cunoștinței.

kripton

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. krypton)

1. element chimic din familia gazelor inerte, obținut prin distilarea fracționată a aerului lichid, folosit la becurile cu incandescență.

luminofor, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr., engl. luminophore, engl. luminofor)

1. adj. purtător de lumină; care are un semnal luminos.
2. s. m. substanță sintetică fotoluminescentă, în becurile fluorescente, tuburi catodice etc.
3. s. n. semnal luminos.

orgă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. orgue)

1. instrument muzical complex, cu claviatură, bazat pe un sistem de tuburi sonore, în care sunetele se produc prin trecerea unui curent de aer sub presiune.
2. ~ de lumini = a) set de becuri diferit colorate, cu aprindere și intensitate comandate electronic. b) totalitatea dispozitivelor de comandă a aparatelor de iluminat într-o sală de spectacol, într-un platou de filmare sau de televiziune.
3. ~ geologică = ansamblu de coloane verticale în unele roci, prin fisurare.
4. susținerea unei lucrări miniere subterane cu stâlpi așezați unul lângă altul.