Dictionar

Rezultate principale (Benă):

Benă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. benne)

1. platformă închisă, cutie a unui autocamion în care se transportă beton sau alte materiale.

2. cupă a unei macarale care prinde materialul de transportat.


Rezultate secundare (Benă):

Autobenă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (auto- + benă)

1. autocamion prevăzut cu benă, platformă închisă pe care se așează încărcătura.


Carbenă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. carbène)

1. compus organic, care se găseşte în asfalturi.


Auramină

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. auramine, germ. Auramin)

1. materie colorantă galbenă, folosită la vopsirea hârtiei, a bumbacului etc.


Aureomicină

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. auréomycine)

1. substanţă cristalină, galbenă-aurie, folosită ca antibiotic; biomicină.


Autobasculantă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (auto- + basculantă)

1. autocamion prevăzut cu benă basculantă, permițând astfel descărcarea materialelor transportate; autocamion (camion) basculant.


Autobenă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (auto- + benă)

1. autocamion prevăzut cu benă, platformă închisă pe care se așează încărcătura.


Autocamion

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (auto- + camion)

1. autovehicul pentru transportul mărfurilor, materialelor et cetera, cu benă sau cu platformă; camion.


Aventurin

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aventurine)

1. varietate de cuarţ cu numeroase foiţe de mică galbenă sau verzuie, care reflectă lumina.