Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anisogone, lat. anisogonus)
1. (despre hibrizi) care prezintă carac-tere paterne combinate în măsură inegală.
Parte de vorbire: s.
Origine: (bi- + verb /2/)
1. gen enigmistic, constând în reprezentarea a două cuvinte prin litere sau figuri combinate între ele.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bobine)
1. suport cilindric pe care se poate înfăşura un fir, un cablu, o peliculă sau bandă magnetică; ansamblu compus din acest suport şi firul, cablul etc. înfăşurat pe el.
2. mosor.
3. element component al circuitelor electrice constituit din mai multe spire înfăşurate în jurul unui suport dielectric sau feromagnetic.
4. ~ de inducţie = transformator electric din două înfăşurări bobinate pe un singur miez de fier.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cachet)
1. ecran opac în faţa obiectivului unui aparat de filmat, la filmări combinate, pentru a acoperi o parte din cadru; mască (8).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. déconnexion)
1. actul de deconectare, de anulare a unei conexiuni, de separare a două elemente îmbinate.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. dépresser)
1. a desface cu o presă două piese îmbinate forţat.
2. a rări puieţii dintr-o pepinieră.
3. a modifica proprietăţile superficiale ale mineralelor cu ajutorul depresanţilor.