Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. affable, lat. affabilis)
1. care demonstrează gentilețe și cordialitate față de ceilalți; binevoitor, cordial, prietenos.
2. (antonime) acrimonios, neprietenos.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aimable, lat. amabilis)
1. care este vrednic de a fi iubit.
2. care se comportă socialmente corect cu ceilalți, care dă dovadă de politețe și bunătate; prietenos, binevoitor; politicos, sociabil.
3. (antonime) neamabil, dezagreabil.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. amiable)
1. care se comportă ca un prieten, care arată prietenie; înţelegător, prietenos.
2. care acționează sau care se face prin blândețe și conciliere; binevoitor, conciliator.
3. (despre litigii, conflicte etc.) care se reglează în general printr-o tranzacție, în afara oricăror proceduri judiciare.
4. (științe juridice) care este rezolvat prin negociere, pe cale diplomatică.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. compréhensif, lat. comprehensivus)
1. care înţelege repede şi just; inteligent, ager, pătrunzător.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. coopératif)
1. care cooperează; binevoitor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. favorable, lat. favorabilis)
2. binevoitor.