alelopatie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. allélopathie)

1. (biol.) interacțiune stabilită între plantele superioare prin intermediul diferiților produși metabolici.
2. (biol.) fenomen biologic prin care un organism produce una sau mai multe substanțe biochimice, care influențează germinarea, creșterea, supraviețuirea și reproducerea altor organisme.

biotip

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. biotype)

1. populație de indivizi cu o constituție genetică identică.
2. grup de germeni cu proprietăți biochimice asemănătoare, în cadrul unei specii.

citochimism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (cito- + chimism)

1. totalitatea proceselor biochimice din celule.

cod 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. code)

1. act normativ cuprinzând normele juridice dintr-o anumită ramură a dreptului
2. (fig.) ansamblu de norme privind comportarea normală.
3. sistem de semne (simboluri) folosit în reprezentarea și transmiterea informațiilor sau a mesajelor.
4. ~ poștal = indicativ prin cifre sau litere, corespunzător fiecărei localități, care facilitează cartarea corespondenței.
5. ~ genetic = reprezentare biochimică a informației genetice; ~ de culori = sistem de notare prin culori a cifrelor reprezentând parametrii principali ai rezistorilor și condensatoarelor.

colesterină

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. cholestérine)

1. nume vechi pentru colesterol (lipide din familia sterolilor care joacă un rol central în multe procese biochimice).

cromogen, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. chromogène)

1. adj. (despre substanțe, bacterii etc.) care produce pigmenți, coloranți.
2. s. m. combinație biochimică conținând în moleculă cromofori.