Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. biogène)
1. adj. esenţial pentru menţinerea vieţii.
2. produs prin acţiunea organismelor vii.
3. s. n. preparat din culturi de bacterii, care îmbogăţeşte solul în azot, folosit pentru a spori productivitatea leguminoaselor.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (bio- + generator)
1. structură care conține un rezervor mare pentru depozitarea deșeurilor organice, care sunt descompuse printr-un proces controlat, rezultând astfel biogaz și deșeuri descompuse; generator de biogaz.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. biogénétique)
1. adj. referitor la biogenetică.
2. s. f. studiul apariţiei şi evoluţiei vieţii; biogenie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. biogenèse, germ. Biogenese)
1. concepţie, depăşită, după care toate vieţuitoarele s-au născut din altele preexistente.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. biogénie)
1. știință care studiază dezvoltarea ontogenetică și evoluția filogenetică a organismelor animale și vegetale; biogenetică.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abiogène)
1. (biol.) (despre medii) care este lipsit de viață.
2. (despre procese) care are loc, se petrece fără participarea materiei vii.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abiogenèse)
1. (biologie) teorie care admite generația spontanee, adică apariția vieții din materie anorganică neînsuflețită; arhebioză.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. biogénétique)
1. adj. referitor la biogenetică.
2. s. f. studiul apariţiei şi evoluţiei vieţii; biogenie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. biogénie)
1. știință care studiază dezvoltarea ontogenetică și evoluția filogenetică a organismelor animale și vegetale; biogenetică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. spongolithe)
1. rocă sedimentară biogenă, acaustobiolitică, alcătuită din spiculi silicioşi de spongieri, care apare pe pardoseala unor peşteri.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR allobiogenèse
3. EN allobiogenesis
4. DE Allobiogenese
5. RU aллобиоrенез
6. HU allobiogenézis, ivaros és ivartalan generáció váltás allobiogenezis