Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. actinobiologie)
1. ramură a biologiei care studiază acţiunea şi efectele radiaţiilor asupra organismelor.
2. studiul efectelor biologice ale radiaţiilor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. actinologie)
1. disciplină care studiază efectul radiațiilor asupra funcțiilor biologice ale organismelor.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (rus. агробиолог)
1. specialist în agrobiologie.
2. specialist în aplicarea cercetării biologice în agricultură.
3. agronom sau fermier care practică agrobiologia.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (cf. fr. agrobiologie; gr. agros – ogor, bios – viață, logos – vorbire)
1. ştiinţă care studiază cultura plantelor şi creşterea animalelor prin prisma biologiei.
2. studiul legităţilor biologice ale agrotehniei.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. agrogéologie)
1. disciplină care studiază rocile pe care s-au format solurile arabile; știință care studiază caracteristicile fizice și chimice ale solurilor cultivate, concentrându-se pe interacțiunile dintre elementele minerale, organice și biologice prezente în sol; pedologie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aldolase)
1. enzimă care intervine în reacţiile biologice de degradare a glicogenului sau glucozei, scindând fructoza.