Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allopsychose)
1. psihoză caracterizată prin tulburări în perceperea fenomenelor exterioare bolnavului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anamnèse, gr. anamnesis)
1. (la Platon) explicare a cunoaşterii prin reamintirea ideilor pe care sufletul le-ar fi contemplat într-o existenţă anterioară.
2. rugăciune care se face în timpul unei mise la catolici.
3. totalitatea antecedentelor unei boli, obţinute de medic prin interogarea bolnavului.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. anthropopathie)
1. (med.) formă de delir caracterizată prin convingerea bolnavului că în propriu-i corp coexistă ființe umane, pe care le simte și cărora le percepe vocea.
2. atribuirea de însușiri și stări afective specific umane unor obiecte, mediului înconjurător, naturii.
3. reprezentare a divinității, în sistemele religioase primitive, ca o ființă cu sentimente și pasiuni omenești; antropopatism.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autohémolyse)
1. distrugere a hematiilor de către propriul ser al bolnavului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. auto-sérothérapie)
1. tratament cu ser din sângele bolnavului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bronchophonie)
1. rezonanţă exagerată a vocii bolnavului la ascultarea plămânilor, în pneumonie, bronşită, astmă.