Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. ascitique)
1. I. care aparține ascitei; care se referă la ascită; care este însoţită de ascită; care suferă de ascită.
2. II. persoană care este bolnavă de ascită.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autoplastie)
1. metodă chirurgicală prin care se înlocuieşte o parte distrusă sau bolnavă dintr-un ţesut prin transplantarea unei grefe luate de la acelaşi individ; autogrefă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bandage)
1. faşă cu care se leagă o rană, o parte bolnavă a corpului; (p. ext.) pansament.
2. aparat special pentru a susţine o hernie.
3. faşă cu care boxerii îşi înfăşoară pumnii pe sub mănuşi.
4. cerc metalic sau de cauciuc care se montează pe janta unei roţi de vehicul.
5. sistem de inele din sârmă cu care se consolidează înfăşurările rotoarelor maşinilor electrice.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cataplasme, lat. cataplasma)
1. pastă caldă (din muştar) care se aplică pe o parte bolnavă a corpului; (prin ext.) cârpă, bandaj etc. pe care se întinde această pastă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. kératoplastie)
1. (med.) operație care constă în înlocuirea unui fragment din corneea bolnavă cu un fragment de cornee sănătoasă; grefă a corneei.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. cirrhotique)
1. I. (med.) care se referă la ciroză; care suferă de ciroză.
2. II. persoană care este bolnavă de ciroză.