Dictionar

Bombănire

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. bombăni)

1. faptul de a bombăni; bombănit, bombăneală.

2. vorbire înceată și greu inteligibilă (prin care cineva își manifestă nemulțumirea).

3. (fig.) zgomot surd.

4. (înv.) bâzâit de albine.


Bombănitor, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (bombăni + (i)tor)

1. care bombănește.


Bombănitură

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (bombăni + -(i)tură)

1. bombănire.

2. (var.) bobăetură,


Bombănitură

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (bombăni + -(i)tură)

1. bombănire.

2. (var.) bobăetură,


Bombănire

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (v. bombăni)

1. faptul de a bombăni; bombănit, bombăneală.

2. vorbire înceată și greu inteligibilă (prin care cineva își manifestă nemulțumirea).

3. (fig.) zgomot surd.

4. (înv.) bâzâit de albine.


Bogonisi

Parte de vorbire: vb. tr., intr. (învechit)
Origine: (nesigură, cf. bolborosi)

1. a spune rugăciuni încet și nedeslușit; a bombăni, a bodogăni.