Parte de vorbire: s.
Origine: (it. battura)
1. şanţ pe ambele laturi ale chilei unei nave de lemn pe care se prind coastele şi bordajul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ceinture)
1. curea lată purtată peste îmbrăcăminte.
2. ~ de salvare = dispozitiv din corpuri plutitoare care se fixează în jurul taliei, servind la menținerea unui naufragiat la suprafața apei.
3. parte a scheletului care leagă membrele de trunchi (omoplatul și clavicula, bazinul).
4. (sport) a) linie imaginară la nivelul ombilicului sub care nu sunt permise loviturile la box; b) procedeu tehnic de prindere a mijlocului adversarului cu mâinile, la lupte.
5. cingătoare.
6. ~ de castitate = bandaj închis cu lacăt, în trecut, pentru protejarea castității femeilor; ~ de siguranță = dispozitiv care împiedică pe pasagerii unui avion sau automobil de a fi proiectați înainte, în caz de accident.
7. fiecare din gradele de calificare a celor care practică arte marțiale.
8. ceea ce înconjură un lucru, un loc etc.
9. ~ de fortificații = zonă fortificată aflată la o distanță potrivită pentru a fi ferită de focul armelor grele ale unui eventual dușman; linie de ~ = cale ferată, șosea care înconjură un oraș.
10. ansamblu de plantații în jurul unui oraș sau de separare a unor zone ale acestuia.
11. fâșie continuă de table de oțel care formează bordajul unei nave.
12. grindă orizontală din beton armat, rezemată pe zidurile exterioare ale unei construcții, pentru a le lega între ele.
13. cadru de formă circulară.
14. ~i de radiații = fiecare dintre cele două zone de radiație corpusculară ionizată, de grosime variabilă, care înconjură Pământul.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. doubler)
1. tr., refl. a (se) face de două ori mai mare; a (se) îndoi.
2. tr. a face o lucrare similară cu alta existentă, sau care serveşte aceluiaşi scop ca şi prima.
3. a căptuşi (o haină, bordajul sau puntea unei nave etc.).
4. a înlocui un actor într-un anumit rol pe care îl deţine într-o distribuţie, a fi dublura unui actor; (fig.) a secunda, a însoţi.
6. (sport) a depăşi cu un tur un concurent.
7. (mar.) a ocoli cu nava un obstacol sau un reper de navigaţie.
8. a întări o velă în vederea luptei sau în caz de vreme rea.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. doublure)
1. (al doilea) interpret al unui rol într-o piesă de teatru, într-un film, care înlocuieşte în anumite ocazii pe titularul rolului.
3. căptuşeală de haine etc.
4. (mar.) bucată de pânză ce dublează o tendă sau o velă.
5. tablă suplimentară sudată peste bordajul unei nave, pentru a-l întări în punctele mai solicitate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. guyrlande, it. ghirlanda)
1. împletitură de frunze sau de flori în formă de lanț sau de cunună; ornament de această formă, în arhitectură sau în artele decorative.
2. (mar.) înfășurări ale unei parâme, la anumite distanțe, pentru a-i menține forma.
3. ansamblu de piese de legătură în formă de V, care îmbină etrava cu bordajul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gouttière)
1. (mar.) piesă care face legătura între puncte şi marginea bordajului.
2. aparat în chirurgie pentru susţinerea unui membru fracturat.