OK
X
boxer 1
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. boxeur)
1.
sportiv
care
practică
boxul1
(1).
boxer 2
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. boxer, germ. Boxer)
1.
câine
de
pază
puternic,
cu
pielea
de
pe
cap
cutată
și
părul
scurt,
aspru.
boxeri
Parte de vorbire:
s.m.pl.
Etimologie: (fr., engl. boxers)
1.
poreclă
dată
de
europeni
chinezilor
participanți
la
răscoala
din
1899-1901.
bandaj
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bandage)
1.
fașă
cu
care
se
leagă
o
rană,
o
parte
bolnavă
a
corpului;
(p.
ext.)
pansament.
2.
aparat
special
pentru
a
susține
o
hernie.
3.
fașă
cu
care
boxerii
își
înfășoară
pumnii
pe
sub
mănuși.
4.
cerc
metalic
sau
de
cauciuc
care
se
montează
pe
janta
unei
roți
de
vehicul.
5.
sistem
de
inele
din
sârmă
cu
care
se
consolidează
înfășurările
rotoarelor
mașinilor
electrice.
bantam
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl. bantam)
1.
rasă
de
găini
pitice,
originare
din
insula
Java.
2.
(box)
categoria
„cocoș”
(boxeri
cu
o
greutate
între
51
și
54
kg).
boxa 2
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (boxă)
1.
a
împărți
o
încăpere
în
boxe.
cnocdaun
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr., engl. knock-down)
1.
situație
în
care
boxerul
trântit
la
podea
se
ridică
înainte
ca
arbitrul
să
numere
până
la
zece.
gardă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. garde)
1.
pază;
veghe;
persoană
sau
grup
de
persoane
care
păzește
pe
cineva
sau
ceva.
2.
~
de
onoare
=
pază
instituită
în
semn
de
respect
cu
ocazia
anumitor
solemnități.
3.
(sport)
poziția
corpului
și
a
brațelor
luată
de
boxeri
și
luptători
în
vederea
atacului
sau
a
apărării.
4.
a
se
pune
în
~
=
a
lua
poziție
de
apărare;
(fig.)
a-și
lua
măsurile
necesare
pentru
a
nu
fi
surprins.
5.
medic
(sau
soră)
de
~
=
medic
(sau
soră)
de
serviciu
într-un
spital,
care
asigură
serviciul
în
afara
orelor
de
program.
6.
parte
a
sabiei,
între
mâner
și
lamă,
care
protejează
pumnul
contra
loviturilor.
groggy
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl. groggy)
1.
(despre
un
boxer)
amețit
în
urma
loviturilor
puternice
primite;
(p.
ext.)
luat
prin
surprindere,
care
și-a
pierdut
cumpătul,
derutat.