Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bandage)
1. faşă cu care se leagă o rană, o parte bolnavă a corpului; (p. ext.) pansament.
2. aparat special pentru a susţine o hernie.
3. faşă cu care boxerii îşi înfăşoară pumnii pe sub mănuşi.
4. cerc metalic sau de cauciuc care se montează pe janta unei roţi de vehicul.
5. sistem de inele din sârmă cu care se consolidează înfăşurările rotoarelor maşinilor electrice.