Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alvéole)
1. cavitate de implantare a dinţilor în osul maxilar.
2. ~ pulmonară = fiecare dintre micile cavităţi ce se găsesc în plămâni la capătul bronhiilor.
3. căsuţă construită de albine în fagure.
4. (bot.) scobitură.
5. locaş în care stau seminţele în distribuitorul unei semănători sau al unui trior.
6. loc retras de la alinierea unei străzi, a unei alei, dintr-un spaţiu plantat.
7. scobitură creată la suprafaţa unei roci omogene.
8. ~ eoliană = mică adâncitură a solului săpată de vânt în regiunile de deşert.
9. fiecare dintre scobiturile practicate în balconetul unui frigider, pentru păstrarea ouălor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bronchial)
1. (anat.) care ține de bronhii, privitor la bronhii; bronhic.
2. (med.) pneumonie ~ă = boală constând în inflamația bronhiilor și a plămânilor; bronhopneumonie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bronchiole)
1. ramificaţie terminală a bronhiilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bronchiolyse)
1. leziune destructivă a pereţilor bronhiilor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. bronchobiopsie)
1. (med.) procedură medicală prin care se colectează o mostră mică de țesut pulmonar, care poate fi examinată la microscop pentru informații suplimentare de diagnostic; biopsie a mucoasei bronhiilor, în bronhoscopie.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. bronchocèle)
1. (med.) tumoare a gâtului, plină cu aer și materii stagnante, determinată de o stenoză bronşică.
2. (med.) dilatație chistică a bronhiilor; bronhomucocel.