broșură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. brochure)

1. lucrare tipărită sub formă de carte, care cuprinde un număr redus de foi; fasciculă, (înv.) filadă.

calculator

Parte de vorbire:  s.n., s.m.f.  
Etimologie: (fr. calculateur, lat. calculator)

1. s.n. tabel care cuprinde rezultatele unor calcule; carte, broșură cuprinzând asemenea tabele.
2. instalație, dispozitiv tehnic pentru efectuarea automată a calculelor matematice și logice.
3. ~ electronic = mijloc de calcul automat care permite efectuarea de operații aritmetice după un program prestabilit; computer.
4. ~ de buzunar = calculator de dimensiuni foarte mici, destinat publicului larg pentru efectuarea unei game de probleme matematice limitate; (impropriu) minicalculator.
5. s.m.f. specialist în calcule.

catalog

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. catalogue, lat. catalogus)

1. caiet, listă, registru care conține o înșirare metodică de nume de persoane, titluri de lucrări, obiecte etc.
2. document școlar de evidență curentă a notelor și frecvenței elevilor.
3. broșură de reclamă, listă (ilustrată) a mărfurilor, a obiectelor destinate vânzării.

comics

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (amer. comics)

1. broșură, carte cu întâmplări prezentate sub formă de benzi desenate; înseși aceste benzi.

extras

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (extrage)

1. fragment, pasaj, citat dintr-o scriere.
2. (jur.) act în care s-au reprodus fragmentar părți esențiale dintr-un document.
3. în ~ = reprodus parțial, fragmentar; ~ de cont = copie a situației creditului și a debitului unui cont într-o anumită perioadă de timp.
4. articol, studiu apărut într-o publicație periodică etc., tipărit aparte în broșură.
5. extract.

ghid, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. guide)

1. persoană care conduce și îndrumează un grup de turiști, de vizitatori ai unui muzeu etc.; cicerone.
2. s. n. broșură, carte care conține informații cu privire la anumite muzee sau locuri demne de vizitat.
3. ~ de unde = mediu în care are loc propagarea ghidată a undelor electromagnetice.

libret

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. libretto)

1. textul unei lucrări muzicale de mare întindere (operă, operetă, balet, oratoriu).
2. broșură cu un asemenea text.
3. carnețel având diferite destinații.