Dictionar

bruxism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. bruxomanie)

1. automatism masticator prin mișcări bruște, repetate, în cursul somnului; bricomanie.
 

duran

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. duran)

1. sticlă rezistentă la variațiile bruște de temperatură, din care se fac obiecte de laborator.
 

hipsaritmie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hypsarithmie)

1. epilepsie infantilă caracterizată prin contracții musculare bruște și frecvente, asociate cu descărcări de unde rapide și ample pe traseul electroencefalogramei.
 

pantoptoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. pantoptose)

1. (med.) cădere generală a viscerelor, datorită unei slăbiri bruște etc.
 

pirex

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. pyrex)

1. sticlă rezistentă la variații bruște de temperatură, pentru aparate de laborator.
 

seișă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. seiche)

1. mișcare oscilatorie verticală a apei unui lac sau a unei mări aproape de țărm, datorită schimbărilor bruște ale presiunii atmosferice, vântului sau unei ploi puternice.