aleză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. alèse, alaise)

1. bucată de pânză care se aşterne peste cearşaf sub un bolnav sau copil mic.
2. țesătură impermeabilă folosită pentru a proteja un pat, o saltea.

ambutisaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. emboutissage)

1. acțiunea de a ambutisa, de a prelucra prin deformare plastică, la cald sau la rece, o bucată de metal pentru a-i da un relief, o formă; rezultatul acestei acțiuni; ambutisare, ambutisat.

amuzie 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amusie, lat. amusia)

1. pierdere cu caracter patologic a capacităţii de a reproduce, de a recunoaşte o bucată muzicală.

aranja

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. arranger)

1. tr. a rândui, a pune în ordine.
2. a pune la cale.
3. (fam.) a face cuiva un rău.
4. a prelucra, a transcrie o bucată muzicală pentru instrumente sau voce.
5. refl. a lua anumite măsuri în interes personal; a-şi face un rost.
6. a se înţelege cu cineva, a se pune bine.
7. a-şi potrivi ţinuta exterioară.

aromatic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. aromatique, lat. aromaticus)

1. care răspândește aromă, parfumat.
2. (despre plante) care conține diferite substanțe mirositoare.
3. (despre substanțe organice, combinații) care are în moleculă unul sau mai multe nuclee de 6 atomi de carbon, cu o structură caracteristică.
4. (chimie) se referă la seria de compuși foarte stabili a căror moleculă conține unul sau mai multe nuclee de benzen.
5. plantă ~ă = plantă folosită în bucătărie și fitoterapie pentru aromele pe care le degajă și pentru uleiurile esențiale pe care le conține și care pot fi extrase.
6. (oenologie) persistență ~ă intensă = durata exprimată în secunde a persistenței aromelor după degustare.
7. miros ~ = miros care decurge dintr-o aromă, un parfum sau un ulei parfumat.

bancaizăn

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Bankeisen)

1. bucată de fier la bancul tâmplarului.
2. piesă de fier cu care se fixează în perete un dulap, o bibliotecă.