Dictionar

Rezultate principale (Bucla.):

Bucla

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. boucler)

1. tr., refl. a(-şi) răsuci părul în bucle, a (se) cârlionţa.


Buclă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. boucle)

1. şuviţă de păr răsucită; cârlionţ, zuluf.

2. parte a ochiului unui fir în timpul tricotării.

3. curbă la racordarea aliniamentelor unei serpentine.

4. cotitură a unui curs de apă.

5. parte dintr-un cablu, dintr-o conductă etc. având forma unei porţiuni dintr-o curbă închisă.

6. (inform.) secvenţă din instrucţiunile unui program care se execută de mai multe ori până se satisfac anumite condiţii.

7. (cib.) suită de efecte în care ultimul corespunde celui dintâi.


Rezultate secundare (Bucla.):

Buclaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bouclage)

1. (despre lână, stofe) faptul de a fi buclat.

2. totalitatea buclelor de pe suprafaţa unei pielicele de miel.


Buclare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. bucla)

1. acțiunea de a (se) bucla; modelare în formă de buclă; ondulare.


Debucla

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. déboucler)

1. a desface buclele unui păr.

2. (electr.) a suprima într-o reţea buclată posibilitatea de alimentare cu energie electrică a unui consumator pe una din cele două căi de alimentare ale sale.

3. (antonim) a bucla.


Parabuclă

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. parabuckle)

1. (mar.) parâmă dispusă într-un anume mod, servind a manevra butoaiele pe punte, prin rostogolire.


Astrahan

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. astrakan)

1. pielicică de miel din rasa caracul, cu părul mătăsos şi buclat.

2. haină de damă dintr-o astfel de blană.


Bayou

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. bayou)

1. canal ce traversează terenurile mlăştinoase.

2. lac în formă de semicerc pe bucla unui meandru.


Buclaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bouclage)

1. (despre lână, stofe) faptul de a fi buclat.

2. totalitatea buclelor de pe suprafaţa unei pielicele de miel.


Bucle

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bouclé)

1. adj. inv. (despre fibre, ţesături) cu firul creţ sau cu noduri.

2. s. n. fir creţ; ţesătură, stofă cu aspect buclat.


Caracul

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. caracul)

1. rasă de oi cu blana buclată, neagră, asemănătoare cu astrahanul.

2. blăniţă de miel din această rasă.


Debucla

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. déboucler)

1. a desface buclele unui păr.

2. (electr.) a suprima într-o reţea buclată posibilitatea de alimentare cu energie electrică a unui consumator pe una din cele două căi de alimentare ale sale.

3. (antonim) a bucla.