Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bouillon)
1. supă de carne fiartă fără zarzavaturi.
2. lichid obţinut prin fierberea cărnii şi ca mediu de cultură pentru microorganisme.
3. pastă, zeamă de roşii fierte.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. béchamel, cf. Louis de Béchameil (1630–1703) - finanțator francez și patron al artelor)
1. (artă culinară) sos alb preparat cu unt, făină, lapte, smântână și ierburi.
2. ~ gras = sos ~ în care laptele este înlocuit cu bulion alb și unde se adaugă uneori grăsime și diverse legume.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. consommé)
1. bulion de carne sau pește, de obicei îmbogățit cu legume și ierburi, concentrat după o gătire îndelungată.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. malléine)
1. substanţă din culturile de bacil al morvei în bulion, servind pentru diagnosticul acestei boli.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. mariner, germ. marinieren)
1. a prepara (peşte, carne) în sos făcut din untdelemn, bulion, oţet şi diferite condimente.