Parte de vorbire: s.
Origine: (fasona)
1. acţiunea de a fasona; fasonaj, fasonat.
2. operaţie prin care arborii doborâţi sunt curăţaţi de crengi, cojiţi, retezaţi şi stivuiţi.
3. scurtarea, prin tăiere, a rădăcinilor şi a lăstarilor puieţilor şi butaşilor de viţă de vie, în vederea plantării.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (stratifica)
1. faptul de a (se) stratifica; stratificație.
2. așezare a rocilor sedimentare în straturi suprapuse.
3. punere a semințelor sau butașilor în straturi succesive alternate cu nisip, în scopul păstrării lor și al favorizării germinației sau înrădăcinării.
4. împărțire a populației unei societăți în diverse categorii, după poziția acestora în structura socială.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. stratification)
1. acțiunea de a (se) stratifica și rezultatul ei; stratificare.
2. (tehnică) acțiunea de dispunere în straturi suprapuse.
3. (prin ext.) mulțimea acestor straturi suprapuse.
4. (geologie) mod de dispunere a rocilor sedimentare în straturi suprapuse; mulțimea straturilor diferite care alcătuiesc un sol.
5. (sociologie) submulțimea unei populații sortată după diferite criterii (economice, sociale, culturale etc.).
6. (biologie) dispunerea stratificată a țesuturilor în unele organe.
7. (agricultură) alternarea semințelor, butașilor etc. și a straturilor de nisip sau pământ ușor, abia umed, în scopul conservării lor și al favorizării germinației sau înrădăcinării.
8. (var.) (înv.) stratificațiune, (înv.) stratificăciune.