butoiaș
Parte de vorbire: s.n.
Etimologie: (butoi + -aș)
Etimologie: (butoi + -aș)
1. diminutiv al lui butoi; butoi mic în care se pune vin sau alt lichid; (reg.) balercă.
2. (arme de foc) parte cilindrică rotativă formată din mai multe camere, fiecare cameră conținând un singur cartuș; cilindrul unui revolver.