Dictionar

calomnia

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. calomnier)

1. a vorbi pe cineva de rău; a defăima, a bârfi.
 

cancanier, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. cancanier)

1. care face, care se ține de cancanuri; bârfitor.
 
 

detractor, -oare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. détracteur, lat. detractor)

1. cel care caută micșoreze meritele cuiva; defăimător, bârfitor, calomniator.
 

huli

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (sl. хоулити, sl. huliti)

1. a spune vorbe de ocară sau de batjocură la adresa cuiva, a ocărî (pe cineva); (prin ext.) a vorbi de rău, a bârfi, a calomnia, a defăima.