Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. calomnier)
1. a vorbi pe cineva de rău; a defăima, a bârfi.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cancanier)
1. care face, care se ține de cancanuri; bârfitor.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. critiquer)
1. a dezvălui greşelile, lipsurile unei persoane, ale unei opere etc., arătând cauzele şi indicând mijloacele de îndreptare.
2. a arăta cu răutate sau cu exagerare lipsurile sau greşelile cuiva.
3. (peior.) a vorbi de rău, a bârfi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. détracteur, lat. detractor)
1. cel care caută să micşoreze meritele cuiva; defăimător, bârfitor, calomniator.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (sl. хоулити, sl. huliti)
1. a spune vorbe de ocară sau de batjocură la adresa cuiva, a ocărî (pe cineva); (prin ext.) a vorbi de rău, a bârfi, a calomnia, a defăima.
Parte de vorbire: s.f. (pop., fam.)
Origine: (cleveti)
1. acțiunea de a cleveti și rezultatul ei; cleveteală, defăimare, calomniere.
2. acțiunea de a răspândi calomnii despre cineva, de a vorbi pe cineva de rău, de a bârfi.
3. (var.) clefetire.