Dictionar

bancar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (it. bancario, fr. bancaire)

1. care aparține băncii1; de bancă.
2. capital ~ = capital bănesc de care dispun băncile și din care se acordă împrumuturi cu dobândă.
 
 

contravaloare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. contre-valeur)

1. echivalent (bănesc) al unui obiect; valoare dată în schimbul altei valori.
 
 

mastin

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. mastino, fr. mastin)

1. câine ciobănesc de talie mare, cu corpul puternic.