Dictionar

Bravură

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bravoure, it. bravura)

1. vitejie, bărbăţie, curaj.

2. faptă curajoasă.


Curaj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. courage)

1. îndrăzneală, bărbăţie, vitejie, tărie de caracter.


Virilitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. virilité, lat. virilitas)

1. bărbăţie; energie, vigoare.

2. potenţă.


Mărinimie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (mare + inimă + -ie, cf. lat. magnanimitas)

1. sentiment care constă în sacrificarea interesului personal în favoarea altei persoane.

2. bunăvoință și generozitate; atitudine plină de abnegație, bunătate.

3. (învechit) forță morală ; bărbăție, curaj.

4. (var.) (înv.) marinimie.