Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. courant)
1. adj. (despre vorbire) curgător, fluent.
2. (despre an, lună) în curs; prezent.
3. (fig.) care circulă; obişnuit, uzual.
4. apă ~ă = apă care curge de la robinet.
5. (mat.) punct ~ = punct mobil care parcurge o curbă.
6. s. m. deplasare a unei mase de apă sau de aer într-o anumită direcţie.
7. mişcare orientată a particulelor încărcate cu sarcini electrice.
8. parâmă ce trece printr-un sistem de scripeţi cu care se ridică bărcile.
9. s. n. ansamblu de idei, de teorii politice, ştiinţifice, artistice etc., rezultantă generală a tendinţelor unei anumite epoci.
10. a se pune (sau a se ţine) la ~ = a se informa.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (tc. kalafat)
1. câlți sau cârpe destrămate și îmbibate cu smoală, cu care se etanșează bărcile și punțile navelor.