Dictionar

Rezultate secundare (Bătătură.):

Abătătură

Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (abate + -ătură)

1. gând ascuns, intenție netrebnică.


Armură

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. armure)

1. îmbrăcăminte de protecţie din plăci de metal şi zale, la războinicii medievali.

2. mod de împletire a fibrelor de urzeală cu cele de bătătură ale unei ţesături.

3. (muz.) totalitatea sunetelor de alteraţie la cheie, spre a indica tonalitatea; armatură.


Clavus

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. clavus)

1. (med.) bătătură.

2. parte a elitrelor unor insecte.


Cord 2

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Kord, engl. cord, fr. corde)

1. ţesătură de urzeală din fire bine răsucite şi rezistente şi cu bătătura din fire subţiri şi rare.


Durilon

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. durillon)

1. întăritură care se formează la mâini sau la picioare în locurile de frecare; clavus, (pop.) bătătură.

2. nod foarte dur în mijlocul unei mase de marmură.


Induraţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. induration, lat. induratio)

1. stare de întărire anormală a unui ţesut sau organ.

2. parte indurată; bătătură.


Madras

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. madras)

1. ţesătură cu urzeală de mătase şi bătătură de bumbac.