Dictionar

Rezultate secundare (Ca):

-ifia/-ifica

Parte de vorbire: elem.
Origine:

1. v. -fica.


-istic, -istică

Parte de vorbire: elem.
Origine: (fr. -istique, germ. -istisch, -istik)

1. „referitor la...”; „preocupare”, „ştiinţă”.


-plica

Parte de vorbire: elem.
Origine: (lat. plicare)

1. „a îndoi”.


-tecă

Parte de vorbire: elem.
Origine: (fr. -théque, cf. gr. theke)

1. „dulap, cutie”, „colecţie”.


Abaca

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (sp. abaca)

1. cânepă de Manilla.


Abacă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)

1. (arhit.) partea superioară a capitelului unei coloane.


Abac

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)

1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele.

2. nomogramă.


Abaca

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (sp. abaca)

1. cânepă de Manilla.


Abacă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)

1. (arhit.) partea superioară a capitelului unei coloane.


Abacteriemic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abactériémique)

1. (despre boli) care prezintă microbi în sângele circulant.


Abajur

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abat-jour)

1. dispozitiv pentru a rabata lumina unei lămpi.

2. acoperitoare de metal, de hârtie etc. care se pune la o lampă pentru a reflecta lumina într-o anumită direcție.


Abalienare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (după engl. abalienation, lat. abalienatio)

1. pierdere, diminuare, marcată şi evidentă a facultăţilor mintale.