Rezultate principale (Cablu,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. câble, engl. cable)
1. împletitură de fire, vegetale, sau metalice, pentru susţinere ori tracţiune.
2. conductă electrică dintr-un mănunchi de fire metalice învelite într-un strat izolant.
Rezultate secundare (Cablu,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bicâble)
1. care funcţionează cu două cabluri.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (afurca)
1. (marină) ansamblu de manevre și cabluri folosite pentru afurcare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. almélec)
1. aliaj de aluminiu şi magneziu, folosit la confecţionarea de cabluri electrice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amarre)
1. cablu pentru amararea ambarcaţiilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. ancoraggio)
1. loc unde se ancorează.
2. ansamblu de piese pentru ancorare.
3. sistem de cabluri care fixează un stâlp, o construcţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it., lat. ancora)
1. piesă grea, metalică, în formă de cârlige ascuţite, pentru a fixa o navă.
2. cablu care întăreşte anumiţi stâlpi, construcţii înalte etc.
3. piesă de oţel care întăreşte legătura dintre elementele unei construcţii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. armature, lat. armatura)
1. ansamblu de bare metalice dintr-un element de beton armat.
2. totalitatea pieselor metalice ale unor instalaţii alcătuite din ţevi sau conducte.
3. construcţie de lemn, de zidărie etc. servind la întărirea pereţilor unei galerii subterane.
4. fiecare dintre plăcile conducătoare ale unui condensator electric.
5. înveliş metalic protector al unui cablu electric.
6. ~ (bucală) = totalitatea părţilor care formează aparatul bucal al insectelor, crustaceelor.
7. (fig.) ceea ce susţine, serveşte ca bază diferitelor părţi ale unui tot; osatură (3), schelet (3).