Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. cabotinage)
1. atitudine, gest, apucătură de cabotin; comportament teatral; cabotinism.
2. (înv.) profesia de cabotin, de actor ambulant; lumea teatrului prost.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cabotinisme)
1. atitudine, gest, apucătură de cabotin; cabotinaj.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (cabotin + -esc, cf. fr. cabotinesque)
1. referitor la cabotin; specific cabotinului; care ține de cabotin, de cabotinaj.
2. care are un comportament de cabotin.