Rezultate principale (Cadă.):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (slav. кадь)
1. vas mare (de lemn, de tablă, de tuci, de faianță) pentru îmbăiat; baie, vană.
2. recipient mare, deschis (din lemn, metal, beton etc.) pentru lichide, folosit în diverse operații tehnologice.
3. vas mare din doage, întrebuințat la prepararea vinului, a rachiului etc.; zăcătoare.
Rezultate secundare (Cadă.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. embuscade)
1. loc ascuns de unde se pândeşte inamicul pentru a-l surprinde.
2. acţiune la luptă în care inamicul este atacat prin surprindere.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arcade)
1. element de arhitectură dintr-un arc şi din elementele care îl susţin.
2. motiv decorativ constând din înscrierea ritmică a unor arce de cerc.
3. porţiune anatomică (osoasă) în formă de arc; partea curbată a osului frontal, deasupra ochiului.
4. (geol.) microrelief de forma unui arc suspendat; portal.
5. fiecare dintre părţile unei şei, sub formă de punţi arcuite.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. barricader)
1. tr., refl. a (se) închide cu o baricadă.
2. (p. ext.) a (se) închide ferm, categoric.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. barricade)
1. întăritură din diferite materiale sau lucruri, cu scopul de a feri pe cei atacaţi de loviturile atacatorilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Blockade)
1. ansamblu de măsuri cu caracter diplomatic, militar sau economic pentru izolarea unui stat sau grup de state.
2. încercuire a unei cetăţi pentru a împiedica orice legătură cu exteriorul; asediu.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. cadostrer)
1. a efectua lucrări de cadastru.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat., it. agrimensura)
1. tehnica măsurătorilor topografice şi cadastrale simple ale terenurilor agricole.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. embardée)
1. (marină) abatere involuntară de la drum a unei nave datorită vântului, curenților marini; mascadă.
Parte de vorbire: I. tr., refl.; II. refl.
Origine: (fr. embusquer)
1. I. a (se) aşeza în ambuscadă, a se ascunde pentru a aștepta inamicul.
2. II. (fam.) a rămâne în spatele frontului prin diverse aranjamente.
Parte de vorbire: adj., s.m.
Origine: (fr. embusqué)
1. care este în ambuscadă.
2. (prin ext.) care se disimulează sau este disimulat.
3. (militar) care se bucură de o poziție ușoară, scutit de instrucţie, pe timp de pace, sau care ocupă o poziție ferită de pericol pe timp de război; (fig.) învârtit.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. autopsier)
1. a face o autopsie (examinarea unui cadavru, de obicei pentru a determina cauza morții).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autopsie)
1. deschidere şi examinare a unui cadavru în scopul stabilirii cauzei morţii; necropsie.