Dictionar

Rezultate principale (Calcul.):

Calcul

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. calcul, lat. calculus)

1. s. n. ansamblu de operaţii (aritmetice, algebrice etc.) urmărind stabilirea unor mărimi.

2. capitol al ştiinţelor matematice în care se foloseşte un anumit tip de operaţii.

3. ~ grafic = rezolvare a unor probleme cu ajutorul unor construcţii geometrice; ~ logic = operaţie analoagă calculului matematic prin care, pe baza anumitor reguli, din anumite expresii logice sunt derivate alte expresii logice.

4. (pl.) planuri, combinaţii, socoteli.

5. s. m. formaţie calcaroasă care afectează diferite organe animale (rinichi, vezică etc.).


Rezultate secundare (Calcul.):

Antecalcul

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (ante- + calcul)

1. calcul efectuat în prealabil; antecalculaţie.


Calcula

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. calculer, lat. calculare)

1. a face un calcul (I, 1), a aprecia, a evalua.

2. a face planuri, combinaţii.


Calculabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. calculable)

1. care poate fi calculat.

2. (antonime) incalculabil, necalculabil.


Calculat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (calcula)

1. (despre oameni) chibzuit, cumpănit, preocupat de propriile interese.


Calculaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lat. calculatio)

1. acțiunea de a calcula; calcul, calculare.

2. mulțime de calcule pentru determinarea unor valori.

3. (var.) calculațiune.


Calculator

Parte de vorbire: s.n., s.m.f.
Origine: (fr. calculateur, lat. calculator)

1. s.n. tabel care cuprinde rezultatele unor calcule; carte, broşură cuprinzând asemenea tabele.

2. instalaţie, dispozitiv tehnic pentru efectuarea automată a calculelor matematice şi logice.

3. ~ electronic = mijloc de calcul automat care permite efectuarea de operaţii aritmetice după un program prestabilit; computer.

4. ~ de buzunar = calculator de dimensiuni foarte mici, destinat publicului larg pentru efectuarea unei game de probleme matematice limitate; (impropriu) minicalculator.

5. s.m.f. specialist în calcule.


Abac

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)

1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele.

2. tabel sau diagramă care permite rezolvarea rapidă a unor calcule.

3. (matematică) diagramă sau grafic care oferă, prin lectură simplă, rezolvarea aproximativă a unei probleme numerice; nomogramă.


Ablaţiune

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ablation, lat. ablatio)

1. îndepărtare chirurgicală din corpul uman (o tumoare, un calcul, un organ bolnav); exereză, extirpare.

2. transportare a materialelor rezultate din dezagregarea rocilor.

3. reducere a masei unui gheţar sau a zăpezii prin topire şi evaporare.

4. fenomen fizic în urma căruia un meteorit, satelit etc., pierde din substanţă din cauza încălzirii sale până la incandescenţă.


Acalculie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acalculie)

1. incapacitatea de a utiliza cifrele, de a efectua calcule.


Actuar

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. actuaire, cf. lat. actuarius, scrib)

1. specialist în aplicarea teoriei probabilităţilor şi a statisticii matematice în diferite calcule.


Actuariat

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. actuariat)

1. totalitatea operaţiilor şi calculelor efectuate de un actuar.


Acumulativ, -ă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accumulateur)

1. aparat, recipient pentru înmagazinarea energiei sub diferite forme în vederea utilizării ulterioare.

2. dispozitiv care memorează datele în vederea prelucrării într-o maşină de calcul.