Dictionar

Arheometrie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (arheo- + -metrie, fr. archéométrie)

1. disciplină arheologică care dezvoltă și utilizează metode de analiză fizică sau chimică și măsurători cantitative și calitative ale vestigiilor istorice.


Biotic 1, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. biotique)

1. adj. referitor la activitatea vitală.

2. produs prin activitatea organismelor vii.

3. s. f. ramură a biologiei, studiul diferitelor aspecte calitative ale organismelor.


Evoluţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. évolution, lat. evolutio)

1. formă de dezvoltare care presupune acumulări cantitative treptate, obiective și subiective, în viața socială și care pot duce la schimbări radicale, calitative, la revoluție.

2. teoria ~i emergente = teorie idealistă și metafizică cu privire la procesul dezvoltării, potrivit căreia apariția noilor calități este absolut spontană și imprevizibilă.

3. dezvoltare în timp a unui fenomen sau proces, a unui eveniment, a unei ființe etc.

4. desfășurare, curs.

5. mișcare largă (circulară); mișcare de ansamblu executată de o trupă, de o navă, un avion etc.


Parametru

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. paramètre)

1. (mat.) literă într-o expresie sau ecuație care, considerată în calcule, constantă, poate lua diferite valori.

2. mărime proprie unui sistem fizic, tehnic, unui fenomen etc., o caracteristică constructivă sau funcțională.

3. ~ economic = unitate de măsură a aspectelor cantitative și calitative ale proceselor și fenomenelor economice.

4. (stat.) mărime măsurabilă care permite prezentarea mai simplă a caracteristicilor principale ale unui ansamblu statistic.

5. (inform.) simbol care desemnează datele preluate de către o procedură.

6. element constant într-un calcul, într-o operație intelectuală.


Recepţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. réception, lat. receptio)

1. luare în primire a unui material, a unei lucrări pe baza unor verificări calitative; recepționare.

2. captare de unde sonore sau electromagnetice; recepționer.

3. proces neuropsihic constând în formarea unor imagini prin detectarea, captarea și codificarea la nivelul analizatorilor a informațiilor primite.

4. reuniune, banchet, primire cu caracter festiv.

5. ~ diplomatică = reuniune organizată, în țara de reședință, de o misiune diplomatică cu ocazia sărbătoririi zilei naționale.

6. faptul de a primi un membru într-o societate (academică).

7. discurs de ~ = discurs de admitere ca membru la Academie.

8. serviciu de primire și cazare a voiajorilor într-un hotel.


Revoluţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. révolution, lat. revolutio, germ. Revolution)

1. (fil.) etapă a dezvoltării în care au loc transformări calitative profunde, schimbări radicale, esențiale, orientate de la inferior la superior, de la vechi la nou, asigurând realizarea progresului într-un ritm rapid.

2. ~ socială = acțiune socială de transformare radicală calitativă a societății, prin care se realizează trecerea de la o formațiune inferioară la alta superioară; ~ culturală = proces de transformare radicală în domeniul ideologiei și culturii, care însoțește o revoluție socială.

3. ~ industrială = proces complex de transformare calitativă a bazei tehnice a producției; ~ tehnico-științifică = proces contemporan care determină schimbări radicale în domeniul forțelor de producție, prin dezvoltarea accelerată a științei și tehnicii, prin perfecționarea proceselor tehnologice.

4. (fig.) schimbare profundă, radicală, într-un anumit domeniu; transformare bruscă și totală.

5. mișcare de rotație a unui corp ceresc în jurul altuia.

6. (mat.) mișcare de rotație a unui corp în jurul unei drepte fixe.

7. schimbare geologică a scoarței terestre.

8. (fiz.) mișcare a unui corp care parcurge o curbă fixă.

9. mișcare de rotație completă a unei roți în jurul osiei sale.