Parte de vorbire: s.f.
Origine: (arheo- + -metrie, fr. archéométrie)
1. disciplină arheologică care dezvoltă și utilizează metode de analiză fizică sau chimică și măsurători cantitative și calitative ale vestigiilor istorice.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. biotique)
1. adj. referitor la activitatea vitală.
2. produs prin activitatea organismelor vii.
3. s. f. ramură a biologiei, studiul diferitelor aspecte calitative ale organismelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. évolution, lat. evolutio)
1. formă de dezvoltare care presupune acumulări cantitative treptate, obiective și subiective, în viața socială și care pot duce la schimbări radicale, calitative, la revoluție.
2. teoria ~i emergente = teorie idealistă și metafizică cu privire la procesul dezvoltării, potrivit căreia apariția noilor calități este absolut spontană și imprevizibilă.
3. dezvoltare în timp a unui fenomen sau proces, a unui eveniment, a unei ființe etc.
5. mișcare largă (circulară); mișcare de ansamblu executată de o trupă, de o navă, un avion etc.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. paramètre)
1. (mat.) literă într-o expresie sau ecuație care, considerată în calcule, constantă, poate lua diferite valori.
2. mărime proprie unui sistem fizic, tehnic, unui fenomen etc., o caracteristică constructivă sau funcțională.
3. ~ economic = unitate de măsură a aspectelor cantitative și calitative ale proceselor și fenomenelor economice.
4. (stat.) mărime măsurabilă care permite prezentarea mai simplă a caracteristicilor principale ale unui ansamblu statistic.
5. (inform.) simbol care desemnează datele preluate de către o procedură.
6. element constant într-un calcul, într-o operație intelectuală.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. réception, lat. receptio)
1. luare în primire a unui material, a unei lucrări pe baza unor verificări calitative; recepționare.
2. captare de unde sonore sau electromagnetice; recepționer.
3. proces neuropsihic constând în formarea unor imagini prin detectarea, captarea și codificarea la nivelul analizatorilor a informațiilor primite.
4. reuniune, banchet, primire cu caracter festiv.
5. ~ diplomatică = reuniune organizată, în țara de reședință, de o misiune diplomatică cu ocazia sărbătoririi zilei naționale.
6. faptul de a primi un membru într-o societate (academică).
7. discurs de ~ = discurs de admitere ca membru la Academie.
8. serviciu de primire și cazare a voiajorilor într-un hotel.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. révolution, lat. revolutio, germ. Revolution)
1. (fil.) etapă a dezvoltării în care au loc transformări calitative profunde, schimbări radicale, esențiale, orientate de la inferior la superior, de la vechi la nou, asigurând realizarea progresului într-un ritm rapid.
2. ~ socială = acțiune socială de transformare radicală calitativă a societății, prin care se realizează trecerea de la o formațiune inferioară la alta superioară; ~ culturală = proces de transformare radicală în domeniul ideologiei și culturii, care însoțește o revoluție socială.
3. ~ industrială = proces complex de transformare calitativă a bazei tehnice a producției; ~ tehnico-științifică = proces contemporan care determină schimbări radicale în domeniul forțelor de producție, prin dezvoltarea accelerată a științei și tehnicii, prin perfecționarea proceselor tehnologice.
4. (fig.) schimbare profundă, radicală, într-un anumit domeniu; transformare bruscă și totală.
5. mișcare de rotație a unui corp ceresc în jurul altuia.
6. (mat.) mișcare de rotație a unui corp în jurul unei drepte fixe.
7. schimbare geologică a scoarței terestre.
8. (fiz.) mișcare a unui corp care parcurge o curbă fixă.
9. mișcare de rotație completă a unei roți în jurul osiei sale.