Dictionar

calmant, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. calmant)

1. (medicament, procedeu) care suprimă durerile; tranchilizant.
2. I. care calmează, în sens fizic sau în sens moral.
3. (med.) care atenuează iritațiile țesuturilor; care ușurează efectele bolii, durerii fizice sau excitației nervoase; analgezic, sedativ.
4. II. remediu care calmează durerea sau excitația nervoasă.
5. (antonime) agasant, angoasant, enervant, excitant, iritant.
 

agasant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. agaçant)

1. care agasează, care enervează.
2. care provoacă o senzație neplăcută sau o stare de iritare.
3. (antonime) agreabil, calmant.
 

antalgic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. antalgique)

1. (medicament) care calmează, înlătură durerea; calmant.
 

antispasmodic, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.n.  
Etimologie: (fr. antispasmodique)

1. (medicament) care combate spasmele; cu rol de calmant al contracțiilor musculare și al terminațiilor nervoase; antispasmatic, antispastic.
 

aspirină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aspirine, germ. Aspirin)

1. comprimat conținând acid acetilsalicilic, febrifug și calmant.
 

ataraxic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. ataraxique)

1. (medicament) cu o puternică acțiune calmantă asupra sistemului nervos central.
 

atropină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. atropine)

1. alcaloid din mătrăgună, foarte toxic, cu un efect puternic calmant asupra sistemului nervos.