Dictionar

Rezultate principale (Camera):

Cameră

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. camera)

1. încăpere într-un apartament.

2. muzică de ~ = muzică destinată unui număr redus de interpreţi.

3. compartiment într-un sistem tehnic (instalaţie, maşină, aparat).

4. ~ obscură = a) încăpere neluminată sau cu lumină de o anumită culoare, în care se lucrează cu materiale fotosensibile; b) dispozitiv cu ajutorul căruia se obţine pe un ecran imaginea răsturnată a unui obiect; ~ fotografică = a) aparat fotografic; b) cameră obscură de televiziune (sau videocaptoare), aparat complex pentru captarea imaginii şi transformarea ei în semnale video; ~ de combustie = încăpere a motorului cu ardere internă în care se aprinde amestecul de gaze.

5. tub închis de cauciuc care se umflă cu aer şi care se aşază pe roată sub anvelopă.

6. balon de cauciuc al unei mingi de sport.

7. adunare parlamentară constituită; organ suprem al puterii de stat.

8. (ec.) instituţie având ca obiectiv sprijinirea activităţii dintr-un anumit domeniu.


Rezultate secundare (Camera):

Antecameră

Parte de vorbire: s.
Origine: (după it. anticamera)

1. compartiment al camerei de combustie a unui motor în care se injectează combustibilul.


Anticameră

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. anticamera)

1. cameră de aşteptare la intrarea într-un birou, într-un cabinet.


Autocameră

Parte de vorbire: s.
Origine: (auto2 + cameră)

1. cameră de luat vederi pivotantă, montată pe o maşină.


Barocameră

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (baro- + cameră)

1. cameră pentru încercarea rezistenţei fizice a piloţilor şi sportivilor în condiţii de variaţie a altitudinii şi presiunii; barotermocameră.


Cameral, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. caméral)

1. referitor la camera reprezentativă.

2. ştiinţe ~e = nume dat disciplinelor care studiau finanţele publice.

3. (muz.) de cameră.


Cameralism

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Kammeralismus)

1. doctrină cu caracter economic, financiar, administrativ etc. despre conducerea statului apărută în Germania în sec. XVII.


Anticameră

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. anticamera)

1. cameră de aşteptare la intrarea într-un birou, într-un cabinet.


Arma

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. armer, it., lat. armare)

1. a introduce un cartuş în camera de tragere a unei arme.

2. a fixa armătura de fier a unei construcţii de beton armat.

3. a consolida cu o armătură o piesă, o galerie de mină.

4. (mar.) a echipa o navă cu cele necesare plecării în larg.

5. a introduce ramele unei ambarcaţii în furcheţi.


Autocameră

Parte de vorbire: s.
Origine: (auto2 + cameră)

1. cameră de luat vederi pivotantă, montată pe o maşină.


Avans

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. avance)

1. sumă de bani plătită cu anticipaţie.

2. în ~ = mai înainte de timpul sau distanţa prevăzută.

3. interval de timp, distanţă, spaţiu cu care cineva sau ceva se află înaintea altcuiva.

4. ~ la aprindere = avans cu care se produce aprinderea combustibilului în camera de ardere a unui motor.

5. (pl.) primele demersuri pentru încheierea unei afaceri, pentru o înţelegere, pentru înfiriparea unei legături.


Baieu

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. boyau)

1. bandaj al roţii unei biciclete de curse conţinând în anvelopă o cameră subţire de cauciuc.


Balonet

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ballonnet)

1. cameră de gaz la un dirijabil, care, prin umflare şi dezumflare, menţine echilibrul în timpul zborului.

2. flotor la extremităţile aripilor unui hidroavion.