Parte de vorbire: s.n.
Origine: (it. canalétto)
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. alismacées)
1. familie de plante monocotiledonate acvatice prevăzute cu canale aerifere în tulpini şi frunze.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. azoospermie)
1. (med.) absența spermatozoizilor din lichidul seminal, fie din cauza unor obstrucții pe canalele care transportă spermatozoizii (cauză obstructivă), fie din cauza unor probleme în formarea spermatozoizilor (cauză secretorie).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. biofiltre)
1. instalaţie pentru purificarea apei poluate a canalelor cu ajutorul bacteriilor aerobe.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. canalicule, lat. canaliculus)
1. (biol.) nume dat canalelor mici din țesuturile organismelor; canal mic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. canalifère)
1. (anat.) înzestrat cu canale, cu vase.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. canaliser)
1. a îndrepta apele unui râu pe o albie artificială.
2. (fig.) a dirija ceva într-un anumit sens, scop.
3. a înzestra (un oraş, o construcţie etc.) cu canale de scurgere.
4. a deschide un vas anatomic obstruat.