Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. canonial)
1. în conformitate cu canoanele, privitor la canoane; canonic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. canonique, lat. canonicus)
1. conform cu canoanele bisericeşti; canonial.
3. drept ~ = drept bisericesc.
4. după anumite norme, bine stabilite; normativ.
5. (mat.) formă (sau ecuaţie) ~ă = formă, ecuaţie simplă care poate fi redusă, cu ajutorul schimbării unor variabile, la un număr oarecare de forme sau ecauţii.