Dictionar

Adhocraţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (ad-hoc + -craţie)

1. (în sociologia şi viitorologia politică contemporană) instabilitatea cronică pe care o cunosc diferitele forme de organizare (economică şi socială) ca urmare a impactului societăţii capitaliste dezvoltate cu revoluţia ştiinţifico-tehnică.


Capital 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. capital, germ. Kapital)

1. relaţie socială de producţie care presupune existenţa proprietăţii capitaliste asupra mijloacelor de producţie şi folosirea forţei de muncă drept marfă, care creează plusvaloarea.

2. valoare care, datorită productivităţii şi rentabilităţii muncii, produce plusvaloare.

3. (fig.) clasa capitaliştilor; capitalism.

4. sumă de bani investită într-o afacere; bunuri, valori.

5. ansamblu de bunuri intelectuale, spirituale, morale.

6. ~ de cunoştinţe = suma cunoştinţelor pe care le posedă cineva; experienţă.


Club 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. club)

1. cerc pe lângă o întreprindere, o instituţie, un sindicat etc., unde se reunesc membrii săi în timpul liber pentru activităţi cultural-educative, sport etc.

2. (în ţările capitaliste) asociaţie (politică), cerc de persoane care se întrunesc regulat într-un anumit local; localul însuşi.

3. (mar.) vergă montată pe bompresul corăbiilor mari pentru a susţine marginea de întinsură a velelor triunghiulare numite focuri.


Coexistenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. coexistence)

1. faptul de a coexista; existenţă simultană a mai multor lucruri, fiinţe, fenomene.

2. ~ paşnică = principiul toleranței reciproce între națiunile socialiste și capitaliste.

3. (var.) (înv.) coexistință.


Democraţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. démocratie, gr. demokratia)

1. formă de organizare politică a societăţii care proclamă principiul deţinerii puterii de către popor.

2. ~ sclavagistă = tip de democraţie în care puterea era exercitată de stăpânii de sclavi; ~ burgheză = formă specifică orânduirii capitaliste, prin care se încearcă se asigure libertatea şi egalitatea generală a cetăţenilor în faţa legilor; ~ populară = formă de democraţie apărută într-o serie de ţări din Europa şi Asia, după cel de-al doilea război mondial, în care puterea aparţine clasei muncitoare în alianţă cu ţărănimea şi alte categorii de oameni ai muncii; ~ internă de partid = principiu organizatoric al partidului marxist-leninist potrivit căruia toţi membrii săi ar avea dreptul de a participa efectiv la rezolvarea problemelor legate de politica partidului şi de viaţa internă de partid; ~ economică = democraţie care presupune participarea sistematică directă sau prin reprezentanţi (inclusiv manageri), liber şi expres aleşi ai poporului, la conducerea şi realizarea procesului de producţie, repartiţie şi schimb la toate nivelurile economiei.


Dietă 2

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. diète, lat. dieta)

1. (în unele state feudale şi capitaliste) adunare legislativă; (p. ext.) adunare politică reprezentativă.